Ritualul Călușului cuprinde o serie de jocuri, scenete, cântece și dansuri. Derivat, probabil, din vechile practici de purificare și fertilitate, ritualul folosește simbolul calului, care, în vechime, era venerat ca întruchipare a soarelui. Conform tradiției, grupurile de Călușari, despre care se credea că sunt înzestrate cu puteri magice, mergeau din casă în casă, promițând sătenilor sănătate și prosperitate.
Specific zonei Olteniei, dansul ritual al Călușului are loc în jurul sărbătorii Rusaliilor. Dansatorii călușari sunt inițiați și conduși de un „vătaf”, cunoscător al descântecelor cu rol magic (cunoștințe moștenite de la predecesorul său), care își împarte autoritatea cu personajul mascat, numit „mutul”. Ceata are costume specifice, poartă pălării colorate, cămăși brodate, panglici încrucișate peste piept, pantaloni împodobiți cu mici clopoței și folosește instrumente cum ar fi: steagul, bastoanele din lemn și plante (usturoi, pelin, busuioc), sare, tămâie și apă.
Jocul fecioresc este un gen de dans popular masculin, de mare virtuozitate, practicat în viața comunității cu ocazia sărbătorilor și la nunți, dar și în cadrul unor spectacole puse în scenă. Dansatorii au vârste cuprinse între 5 și 70 de ani.
Fiecare comunitate are propriile sale variante, care manifestă virtuozitate și combinații armonioase de mișcare și ritm. Jocul fecioresc este o bună modalitate de interacțiune socială și oferă tinerilor bărbați o oportunitate de a-și consolida statutul social în comunitățile tradiționale, în special în rândul fetelor și a familiilor lor, în așteptarea căsătoriei.