Doina

Cunoscută sub diverse denumiri în toată România, doina este un cântec liric, solemn, improvizat și spontan. Este întotdeauna interpretată solo, cu sau fără acompaniament instrumental. Doina are o paletă expresivă și tematică variată, care cuprinde bucurie, tristețe, singurătate, conflicte sociale, dragoste etc. Există mai multe variante regionale.

În mediul popular tradițional este cunoscută cu diferite denumiri: daină, duină, horie, cântec de dor, cântec de jale, cântec de pe coastă…, fiind legată de câte o melodie specifică, în tempo lent (fie o linie melodică se folosește pentru mai multe texte, fie se folosește pentru un text anumit, cântărețul popular acompaniindu-se cu instrumente populare străvechi: fluier, caval, tilincă, frunză, solz de pește și altele).

Doina pornește de la o experiență individuală, dar capătă valoare general umană, tocmai prin universalitatea temelor tratate.

Doina populară a fost, de-a lungul timpului, o bogată sursă de inspirație pentru mulți scriitori importanți ai literaturii române. Astfel, a luat naștere doina cultă.

DOINA este inclusă din 2009 pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO

Elize Stan ne prezintă Doina (Emisiune TVR)