Horitul, horile şi horitorii din Câmpia Transilvaniei
Horitul, veche practică de expresie artistică din spaţiul românesc, este reprezentat de o specie vocală lirică arhaică şi este răspândit în mai multe localităţi din Câmpia Transilvaniei. Horile ar putea avea la origine incantaţiile ritualice din perioada precreştină, cele cu scop de purificare.
Nefiind caracterizate de ritm, şi în acest fel concepute pentru a se cânta fără acompaniament, horile pot avea textele foarte lungi. Considerate dovezi de înţelepciune şi filozofie ţărănească, ele redau prin text trăiri diverse, de tristeţe, jale sau durere şi, de foarte puţine ori, de bucurie.
VEZI MAI MULTE PE:
horitorul Traian Balcău, sat Ceanu Mare, jud. Cluj 2018
Măgheran în cornu’ mesî – horitoarea Maria Lazar
Cântă cucu’-n par de jie (vie) – horitoarea Maria Poponeț
Ce-ar ave lumea cu mine – horitoarea Teodorica Leaș
Alăturea cu drumu’ – horitorul Simion Onaca