Urcatul oilor la munte

„Urcatul oilor la munte”, festival folcloric păstoresc, la Novaci, în judeţul Gorj

An de an, la mijloc de Florar, Ținutul Jiului de Sus găzduieşte cunoscuta manifestare pastorală „Urcatul oilor la munte”, cu o largă participare a crescătorilor de ovine de pe ambii versanţi ai munţilor dintre Jiu şi Olt. În judeţul nostru, nucleul acestor manifestări este oraşul Novaci, unde, pe lângă măsurarea laptelui şi plecarea ciobanilor spre pajiştile alpine, au loc parade ale portului popular, programe artistice susţinute de formaţii cu  specific mocănesc atât din Gorj cât şi din judeţele învecinate, concursuri, renumitele curse de măgari precum şi mese cu produse obținute în urma desfășurării activităţilor păstoreşti.

Şi în acest an, autorităţile locale, în frunte cu primul gospodar al urbei, depun eforturi pentru ca organizarea activităţilor prevăzute a se desfăşura cu această ocazie să fie impecabilă.

Păstoritul este o activitate tradiţională pentru zona submontană gorjeană ce a contribuit la lărgirea teritoriilor de păşunat şi la crearea unor noi drumuri de transhumanţă. Şi în vechile documente sunt consemnate date referitoare la această activitate: În anul 1831, în Plaiul Novaci s-au inventariat 107000 oi, pentru ca în anul 1836 numărul să crească la 194000. Acestea, constituite în turme şi având ciobani şi baci proprii, aparţineau în majoritate unor centre pastorale transilvane din Poiana Sibiului, Sălişte, Rod, Sebeş, Sibişel şi Grădişte. Numărul oilor novăcenilor veniţi în Plaiul Novaci era mai redus în acea perioadă (27000 oi în anul 1831). Concomitent cu aceste activităţi pastorale începe şi procesul de penetrare a populaţiei transilvănene spre ramura sudică a Parângului în perimetrul Novaci-Polovragi fapt ce avea să confere aşezărilor gorjene submontane o fizionomie specifică Ardealului, atât la construcţia locuinţelor cât şi în port, tradiţii şi obiceiuri.

Aşezat pe malul Gilortului, sub tâmpla Parângului, la o altitudine de 600 m, oraşul Novaci se bucură de o climă blândă, ferită de curenţi atmosferici, cu un aer curat şi puternic ozonat. Localitatea constituie şi un atrăgător loc de popas pentru cei dornici să pornească spre crestele Parângului, spre Rânca dar şi mai departe pe Transalpina (DN 67 C) către Obârşia Lotrului de unde se deschid o serie de trasee turistice (de fapt foste căi de transhumanţă) către obiective turistice din munţii Şureanu, Cindrel şi Lotrului.

Transalpina ce leagă localităţile Novaci şi Sebeş prezintă o particularitate aparte: în Pasul Urdele (2145 m) sau Trecătoarea Norilor cum mai este cunoscut de către ciobani şi montaniarzi se atinge punctul cel mai înalt situat pe un drum din România şi nu pe Transfăgărăşan cum greşit apare în unele lucrări unde punctul de maximă altitudine „abia” atinge cota de 2042 m datorită tunelului în lungime de 887 m ce străpunge masivul montan dintr-o parte în cealaltă.

O veche legendă a locului, care circulă printre ciobani, spune că, atunci când s-a împărţit lumea, oierii, oameni care nu se grăbesc din fire, au ajuns ultimii în faţa lui Dumnezeu, iar de aici au primit binecuvântarea să aibă sufletele uşoare. Ca în fiecare an, a 3-a Duminică din luna Mai, oierii din Novaci şi-au sărbătorit ziua, cu dansuri şi cântece populare și cu un tocană de oaie. Localnicii îşi descriu localitatea ca fiind „pământul făgăduinţei, oază de lumină şi frumuseţe, zămislită la poalele Munţilor Parâng, pe malurile bătrânului Gilort“. La Novaci, orașul de sub munte, se păstrează tradiția din tată în fiu ….

Contributor: Direcția Județeană pentru Cultură Gorj