Practicat în unele comunități din județul Cluj (în satele Mintiu Gherlii, Batin și Mănăstirea), în ziua de Rusalii, „Împănatul Boului” este un obicei-ritual de fertilitate și de inițiere pentru tinerii din comunitățile tradiționale. Faptul că acesta s-a perpetuat fără întrerupere, din timpuri neștiute de noi, este fascinant și, în același timp, demn de consemnat.
Pregătirile pentru punerea în practică a ritualului încep cu trei zile înainte de Rusalii. În vinerea dinaintea sărbătorii, fetele și feciorii din comunitate, aflați la vârsta căsătoriei, merg să adune „pana boului”, o floare care face parte din flora spontană a zonei. Această plantă urmează să fie folosită pentru a decora cei doi boi utilizați în cadrul obiceiului. Tot vinerea se procură și crengile de alun, necesare pentru scheletul „penei boului”, aceasta fiind o podoabă care vine așezată deasupra jugului în care sunt prinși cei doi boi.
Duminică dimineața, în ziua de Rusalii, tinerii se adună la casa de unde urmează să pornească boul împănat și pregătesc „pana boului”. Odată terminată, pana este pusă deasupra jugului în care sunt prinși cei doi boi. Alaiul, care urmează să meargă în procesiune pe ulițele satului, este format din călăreții care deschid drumul, boul împănat, ceterașii care cântă și lumea din sat care chiuie și se veselește. Unul dintre călăreți are legat după cal o roată de car, pe care sunt amplasate câteva personaje: mirele, mireasa, nașii și preotul. Roata, fiind trasă de către cal, se rotește, iar personajele dau impresia că se „învârt pe după icoane”, exact ca la slujba cununiei. Călărețul care trage roata se spune că se va însura în anul care urmează.
Ajunși cu boul împănat în mijlocul satului, acestuia i se dă să bea o „fele de jinars” și una de apă. Fiind sub influența alcoolului, boul intra într-o stare de agitație. Acum este momentul când obiceiul se transformă în ritual de inițiere. Fetele de măritat trebuie să prindă de coarne boul agitat și să îl stăpânească. Fata care reușește să facă acest lucru, se spune că nu va rămâne nemăritată.
Pana este luată de pe jug, iar călăreții încep jocul penei. Aceasta este ridicată pe sus și, în timpul în care ceterașii cântă o melodie de joc specifică zonei, tinerii ridică pana și o joacă pe ritmul melodiei. În timp ce pana este jucată, se strigă o serie de chiuituri, precum:
„Cine n-a juca pana,
Aia nu s-a mărita.
Şî pana trebe jucată
Şî guriţa sărutată.
Noi pana u-ăm juca
Şî noi mîňi ňi-om mărita.”
Contributor: Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj
