Un ritual de fertilitate, prezent încă și astăzi pe teritoriul României, „Păpălugăra”, este pus în practică deobicei primăvara, iar derularea obiceiului nu este aceeași în toate comunitățile. În unele sate „păpălugăra” se practică în ziua de Sfântul Gheorghe, în altele în ziua de Rusalii, odată cu „Împănatul Boului”, iar în alte comunități pe timp de secetă.
În Mintiu Gherlii, județul Cluj, obiceiul păpălugării sau păpălugarilor are loc în ziua de Rusalii, odată cu „Împănatul Boului”. Pregătirile încep cu trei zile înainte, când feciorii din comunitate, aflați la vârsta însurătorii, merg într-un loc dinainte stabilit în pădure, de unde procură scoarța de cireș sălbatic, necesară pentru constumația păpălugarilor. Odată ce cireșul sălbatic este decojit, acesta va muri. Acest sacrificiu este necesar pentru realizarea ritualului.
În dimineața de Rusalii tinerii merg pe Valea Fizeșului, de unde adună crengile de răchită. Cu acestea urmează să fie îmbrăcat „goțoiul”, personajul principal din ritual. Costumația păpălugarilor este formată din coifuri, veste și jambiere, confecționate din scoarța cireșului, procurată cu trei zile înainte, și lăsată la înmuiat în apă. Aceste costume ne duc cu gândul la uniformele militare din perioada romană. Rolul păpălugarilor este de a proteja goțoiul să nu fie udat cu apă de către localnici. Aici, obiceiul capătă o tentă violentă, păpălugarii lovind cu botele de alun pe cei ce udă goțoiul.
Goțoiul este pus în scenă de un băiat aflat deja la vârsta pubertății. Acesta este flancat de 8 păpălugari, care îl protejază de gălețile cu apă ale localnicilor. Pe tot parcursul traseului este realizată o adevărată bătaie cu apă. Atât apa, cât și frunzele verzi din costumația goțoiului simbolizează fertilitatea.
Contributor: Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj
