Mărțișorul are o semnificație afectivă aparte, de împărtășire a bucuriei începutului primăverii și de comunicare a afecțiunii pentru persoanele cărora li se dăruiesc mărțișoare.
Semnificaţiile principale ale elementului sunt astăzi de natură simbolică: în simbolismul cromatic al şnurului de mărţişor, albul simbolizează, pentru majoritatea purtătorilor, puritatea începutului, iar roşul, un atribut al vitalităţii (sănătate, frumuseţe sau iubire). Amuleta însoţitoare a şnurului particularizează mesajul simbolic şi alegoric al mărţişorului (de ex., o potcoavă semnifică urarea de noroc, adresată de dăruitor celei ce va purta mărţişorul).
În credința populară, Mărțișorul are o funcție magică, protectoare într-un prag temporal important – primăvara, și o funcție festivă, care marchează o dată importantă din calendarul popular, căci el este supranumit Cap de primăvară. Se prindea în coarnele animalelor sau la intrările în gospodărie, în casă sau în grajd, în credința că poate asigura sănătatea în anul vegetațional și agrar ce urma.
Se poartă la mâna stângă sau în piept, aproape întreaga lună martie, după care se leagă de ramura înmugurită a unui pom roditor. Se spune că dacă pomul nu rodește în acel an, e semn rău. De asemenea, mărțișorul poate fi purtat până la sosirea berzelor când se spune: „Na-ți negrețile și dă-mi albețele!”
Una dintre caracteristicile actuale este preluarea fenomenului în mediul urban şi integrarea unor aspecte ce ţin de celebrarea Mărţişorului în cultura de consum.
